Eseu | Angela Tiprigan

Cum facem daruri?
Este foarte important modul în care oferiţi un dar. Sigur, este mai comod să cumpăraţi o pungă pentru cadouri şi aţi rezolvat problema. Însă dacă vreţi să dai o semnificaţie deosebită obiectelor dăruite, cu puţină fantetie şi participare le veţi imprima un mesaj personalizat. Folosind cutii de diferite forme, hârtie de împachetat. sfoară, panglici, lipici etc veţi crea forme deosebite, stârnind astfel curiozitatea asupra conţinutului.
Însoţiţi darurile de felicitări cu mesaje de suflet. Un asemenea mesaj poate fi uneori mai important decât darul în sine. Investiţi în darurile cu profundă valoare sentimentală.
Oferiţi lucruri pe care le-aţi pictat, cusut sau confecţionat, deoarece, chiar dacă nu vi se par perfecte, capătă valoare prin amprenta personală a caracterului dvs. şi a puterii de sacrificiu
în dragoste.
Dăruiţi cu discreţie, nu subliniaţi ce efort deosebit aţi făcut pentru achiziţionarea darului,
cât
aţi umblat sau cât aţi cheltuit. Nu oferiţi cu scopul de a obliga sau condiţiona pe cineva.
Dacă aveţi posibilităţi materiale deosebite puteţi copleşi pe cineva cu lucruri pe care cu
siguranţă nu şi le-ar permite, dar dacă faceţi o demonstraţie de generozitate de la inălţimea
la care aţi ajuns, totul se poate transforma intr-un atac la demnitatea persoanei. Nu amintiţi
în timp de valoarea darurilor făcute, este ca şi cum le-aţi cere inapoi. Un proberb românesc
spune: Nu-i da omului cu butoiul ca să-i poţi scoate cu linguriţa. Biblia afirmă că-i mai ferice
să dai decât să primeşti şi nu-i puţin lucru să ai un asemenea har.
Dăruiţi cu discreţie dar primiţi cu entuziasm totul. Oricărui dar trebuie să-i acordaţi o atenţie
deosebită, exprimându-vă mulţumirea şi cuvintele de apreciere persoanei care v-a onorat.
În orice împrejurare, chiar dacă sunteţi dezamăgiţi de cea ce aţi primit, încercaţi să apreciaţi gestul. Nu primiţi cu indiferenţă, nu-l abandonaţi ca pe ceva neimportant, nu afişaţi o grimasă
în loc de zâmbet. Când primiţi flori, primul lucru este să găsiţi un vas potrivit şi să le aşezaţi la vedere în camera în care veţi sta cu persoana care vi le-a dăruit.. Orice dar trebuie desfăcut
imediat cu toată atenţia cuvenită.
Cine nu primeşte cu bucurie lucrurile mici, nu se califică pentru cele cu adevărat mari. Primiţi
cu apreciere de la săraci sau de la bătrâni, oameni pe care îi ajutaţi cel mai mult. Poate că sunt
neînsemnate darurile lor dar valoarea constă în însuşi gestul lor, care cu siguranţă are o mare
încărcătură emoţională. Fiecare dă ce are.
Orice dar se alege în conformitate cu personalitatea, gustul, vârsta şi stilul beneficiarului.
Cumpăraţi daruri cu utilitate practică, ţinând cont de evenimentele la care participaţi: nuntă,
aniversare etc. Pentru obiecte mai mari luaţi iniţiativa unei participări colective şi asiguraţi-vă
că aţi găsit ce trebuie, fără a vă lăsa influenţat de toate gusturile.
Lucruri pe care nu trebuie să le faceţi
Nu cumpăraţi cărţi de filosofie sau teologie unei persoane care nu are exerciţiul lecturii.
Nu cumpăraţi
un ceas deşteptător unei persoane care se pensionează.
Nu cumpăraţi lucruri intime sau de igienă unei persoane cu care nu aveţi o relaţie apropiată.
Nu cumpăraţi tablouri uriaşe unei persoane care locuieşte la bloc.
Nu cumpăraţi kitsch-uri unei persoane care are in casă lucruri de valoare.
Nu cumpăraţi cristal şi porţelan pictat unei persoane care apreciază lemnul, sticla, ceramica.
Nu cumpăraţi articole sportive unei persoane cu ţinută clasică.
Atenţie la haine şi încălţăminte pentru că mărimile şi gusturile pot fi un factor de risc.
Nu dăruiţi lucruri care nu vă plac şi pe care oricum le-aţi arunca. Oridecâte ori pregătiţi un dar
întrebaţi-vă dacă v-ar place să-l primiţi.
Sub scuza că nu aţi avut timp să cumpăraţi ceva, nu daţi bani propunând sărbătoritului să-şi
ia singur ceva. Un dar trebuie să aibă participarea, sacrificiul şi amprenta personală a celui
ce îl face.
Trăim în colectivităţi şi este frumos să iniţiem un schimb de daruri cu ocazia sărbătorilor sau
a unor evenimente speciale. Puteţi scrie pe hârtie numele tuturor celor din familie, grup, orchestra, cor, clasă etc. şi prin tragere la sorţi să aflaţi cui trebuie să dăruiţi, fără să ştiţi
însă de la cine veţi primi. Este o metodă care dă mult frmec şi generează o aşteptare plină
de emoţie. Printr-un simplu gest se pot uneori lega prietenii solide.
Nu consideraţi
darurile o cheltuială. Ele sunt o investiţie in relaţie, în prietenie, în eternitate.
Dăruind vom deveni mai plini de acele bogăţii ale slavei şi ale harului divin.
Vremea când nu vom mai putea dărui nimic va fi cea mai tristă din viaţa noastră.
Notă:
Preluat cu permisiune din revista Priscila, nr.12/2005
|