Ce ştii despre... | prelucrat de Laura Lavric

Mărţişorul
1 Martie

Mărţişorul este o sărbătoare cu specific românesc care celebrează venirea primăverii. In această zi se oferă persoanelor de sex feminin apropiate mărţişoare, ca mici semne de mulţumire. Se consideră că mărţişoarele sunt aducătoare de fericire şi noroc.

Dar nu numai femeile primesc de 1 Martie mărţişoare. In Moldova există zone în care fetele confecţionează mărţişoare şi le oferă aleşilor lor. Asta ca să nu se mai plângă domnii că ei
nu au parte nici de o zi a lor şi nici de o zi în care să primescă şi ei mărţişoare.

In multe săpături arheologice din România s-au găsit mărţişoare cu o vechime mai mare de 8000 de ani. Sub forma unor mici pietre de râu vopsite în alb şi roşu, ele erau înşirate pe aţă
şi se purtau la gât. Culoarea roşie, dată de foc, sânge şi soare, era atribuită vieţii, deci femeii. In schimb, culoarea albă, conferită de limpezimea apelor, de albul norilor, era specifică înţelepciunii bărbatului. De altfel, şnurul mărţişorului exprimă împletirea inseparabilă a celor două principii ca o permanentă mişcare a materiei. El semnifică schimbul de forţe vitale care dau naştere viului, necurmatul ciclu al naturii. Culorile alb şi roşu au rămas până în zilele noastre ca simbol al sexelor, ele fiind regăsite şi la bradul de nuntă sau înmormântare.

Răspândit în toate provinciile ţării, mărţişorul este pomenit pentru prima dată de Iordache Golescu. Folcloristul Simion Florea Marian relatează că în Moldova şi Bucovina mărţişorul consta dintr-o monedă de aur sau de argint legată cu un şnur alb şi roşu la gâtul copiilor. Era credinţa că portul mărţişorului face ca aceştia să aibă noroc. Fetele îl purtau timp de 12 zile la gât, după care-l prindeau în păr şi-l ţineau astfel până la sosirea berzelor sau până ce înflorea primul pom. După aceea, cu şnurul legau creanga pomului, iar cu banul respestiv îşi cumpărau casă, pentru ca tot anul să le fie faţa frumoasă şi albă.

Legenda mărţişorului

A fost odată ca niciodată, o vreme în care Soarele întruchipat într-un bărbat chipeş obişnuia
să coboare pe pământ pentru a dansa hora în sate. Ştiind care este noua pasiune a Soarelui, un dragon l-a urmărit şi într-una dintre aceste incursiuni pe pământ, l-a răpit şi l-a aruncat
într-un beci, în castelul său. Păsările au încetat să cânte iar copiii nu mai puteau să râdă, dar nimeni nu îndrăznea să-l înfrunte pe dragon.

Intr-una dintre zile, un tânăr curajos a decis să coboare în beci şi să salveze Soarele. Majoritatea oamenilor l-a însoţit, dându-i tânărului din puterea lor, pentru a reuşi să învingă puternicul dragon. Călătoria sa a durat trei anotimpuri: vara, toamna şi iarna. La sfârşitul ultimului, tânărul a reuşit să găsească castelul dragonului, unde era întemniţat Soarele. Şi a început lupta, care a durat zile până când dragonul a fost înfrânt. 
Fără puteri şi rănit, tânărul a eliberat Soarele, reuşind să facă fericiţi pe toţi cei care-şi puseseră ultimele speranţe în el. Natura a reînviat, oamenii au început să zâmbească din nou, doar flăcăul nu a mai apucat să vadă primăvara venind. Sângele cald din rănile sale cădea pe zăpadă.

In timp ce zăpada se topea, flori albe, numite ghiocei, mesageri ai primăverii, răsareau din pământul desţelenit. Când ultimul strop de sânge al tânărului s-a scurs pe zăpada imaculată,
a murit fericit că viaţa sa a servit unui scop atât de nobil. 
De atunci oamenii obişnuiesc să împletească doi ciucuri: unul alb şi altul roşu. La începutul lunii martie, bărbaţii oferă această amuletă, numită mărţişor, fetelor pe care le iubesc.
Culoarea roşie reprezintă dragostea pentru tot ceea ce e frumos şi rămâne simbolul sângelui bravului tânăr. Albul simbolizează puritatea, sănătatea şi ghiocelul, prima floare care apare primăvara. Semnificaţia literară a mărţişorului este: micul martie. Un martie mai mic pe care
să-l purtăm la piepturile noastre pentru ca iarna să fie uitată şi noul an să înceapă.

Ziua femeii/mamei
8 Martie

Această zi a fost preluată de Rusia bolşevică tocmai pentru că servea perfect intereselor doctrinei comuniste, de pseudo democratie, de modernizare
şi emancipare a femeii.

Iniţiativa sărbătoririi pe plan internaţional a femeii,
a pornit de la o întâmplare tragică: în anul 1908 peste 100 de muncitoare au fost arse de vii într-o fabrică textilă americană, numai pentru faptul că
au vrut să se alăture unei demonstaţii iniţiate
pentru drepturile muncitorilor.

In acelaşi an 1908, în ultima duminică din luna februarie, femeile socialiste din USA au
organizat un marş de protest pentru apărarea drepturilor femeilor şi comemorarea tristului eveniment. Pe 19 mai 1908, se sărbătorea pentru prima dată în Europa, în Germania, Austria, Danemarca şi alte câteva ţări vest europene, Ziua Internaţională a Femeii.

La Internaţionala Socialistă din Copenhaga, în anul 1910, s-a hotărât, ca o zi pe an, să fie consacrată sărbătoririi pe plan internaţional a femeii muncitoare, fără a se stabili cu exactitate data. Abia în anul 1977, Adunarea Generală a ONU a proclamat ziua de 8 MARTIE “Ziua Naţiunilor Unite pentru Drepturile Femeilor şi Pace Internaţională” o sărbătoare asociată cu lupta femeii moderne pentru emancipare şi drepturi legale cu bărbaţii, pe toate planurile sociale şi politice. Oricum ar fi, rămâne o zi de primăvară, de sărbătoare, plină de frumuseţe, culoare şi gingăşie feminină.